Un alt factor important este reglarea glicemiei. În timpul nopții, organismul continuă să gestioneze nivelurile de glucoză. Dacă glicemia scade prea mult, pot fi eliberați hormoni de stres precum cortizolul și adrenalina pentru a o stabiliza. Acești hormoni pot stimula, de asemenea, starea de alertă, provocând treziri bruște.
Mediul de somn joacă, de asemenea, un rol. O cameră care devine prea caldă sau prea rece, lumina vehiculelor care trec sau chiar mișcarea partenerului pot întrerupe somnul. Pe măsură ce creierul trece la faze de somn mai ușoare aproape de dimineață, devine mai sensibil la aceste perturbări.
Unii oameni leagă trezirea la 3 sau 4 dimineața de credințe spirituale sau culturale, numind-o adesea o „oră specială” de conștientizare sau transformare. Deși aceste interpretări pot fi semnificative la nivel personal, știința medicală se concentrează mai mult pe cauzele fizice și psihologice decât pe cele mistice.
Schimbările hormonale pot contribui, de asemenea, mai ales pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Modificările producției de melatonină, menopauza, dezechilibrul tiroidian sau ritmurile neregulate ale cortizolului pot afecta continuitatea somnului. Anumite medicamente, inclusiv cele pentru tensiune arterială, depresie sau astm, sunt, de asemenea, cunoscute ca interferând cu odihna nocturnă.
Comments